Arenacloud's Blog

Ah, Funeriu!

arenacloud — Tue, 31 Aug 2010 16:25:03 +0000

Avem un ministru care este rupt total de realitatatile scolii romanesti. Vrea, nefericitul, orarele scolilor, terminate pana pe 9 septembrie. In ce tara o fi traind el? Inspectoratele trimit oameni la scoli si pe 13, 15, 20 septembrie. Sunt, de regula, suplinitori care predau la mai multe scoli si atunci scoala la care au cele mai multe ore isi rezerva anumite zile, restul scolilor punandu-se de acord cu orarele, in functie de zilele ramase. Cat de novice poate fi acest ministru, ca sa nu zic aerian, sa nu aiba habar de atata lucru? Ce consilieri, platiti cum mi-as dori si eu, are bietul om?

Cat de inteligent poate fi un om de nu-si da seama ca e inconjurat de tampiti?

Drumul spre ticalosire

arenacloud — Tue, 31 Aug 2010 15:43:34 +0000

Manevrele repetate ale guvernului Romaniei, facute sub comanda sefului de la Cotroceni, de saracire a educatorilor, ii duc pe acestia, rapid si sigur, spre ticalosire. Nu pe toti, evident. Unii n-au acceptat prostitutia si au parasit sistemul. Altii erau gata pierduti, facand sluj pentru un pachet de cafea, de tigari sau un mic obiect dintr-un metal pretios.

Marea masa a “fraierilor” se topea la vederea martisorului, a unui fir de ghiocel pus pe catedra, la explozia de entuziasm a pustilor care, dupa cate o lectie reusita, isi exprimau satisfactia si-si urmareau dascalii pe hol pentru a-i saruta si a fi imbratisati de acestia ( or fi fost pedofili?! – dupa mintea melteanului ).

Perspectiva reducerii permanente a veniturilor ii va face pana si pe cei mai devotati sa-si reconsidere prioritatile: necesitatile propriilor familii sau etica profesionala. Logica elementara!

Sa plece din sistem cu totii! De acord! Decizie salvatoare pentru cei mai tineri. Incotro ar putea s-o apuce o femeie care are 57 de ani? Pe site-urile pentru bone limita de varsta este, pentru angajatorii mai ingaduitori, de 45 de ani. Pentru profesori este de 55 de ani. Site-urile sunt selective, originea candidatului il plaseaza separat si are accesul restrictionat la anumite zone de pe glob ( e apt pentru Africa, Asia, Europa – tari post-comuniste, Turcia).

Ideea de a continua in Romania este demoralizatoare si iti cere sa abdici de la principii pentru a supravietui. Disperarea ne va invata drumul spre ticalosire.

O sinucidere

arenacloud — Thu, 15 Jul 2010 21:06:24 +0000

Madalina Manole s-a sinucis. E un fapt si e socant. Un copil care vine in jurul varstei de 40 de ani si care mai este si primul ( cand nu esti doamna Iliescu ), oricat te-ar ajuta rudele si oricat l-ai iubi, e foarte solicitant. Pe langa incetineala cu care iti recapeti forma fizica, dupa o perioada in care esti vrajita de ceea ce ai facut, plina de endorfine si ultra-fericita, apar tot felul de spaime, de anxietati legate de viitor. Ridurile, mai vizibile dupa o noapte prost sau putin dormita, te duc cu gandul la cum vei arata cand iti vei duce copilul la scoala, la eventualitatea unei boli sau a unui deces prematur tocmai atunci cand el ar avea cea mai mare nevoie de tine. Daca se mai aduna si alte insatisfactii, enervari, gesturi sau grosolanii, se produce ruptura. Iti anulezi instinctul de conservare si-ti spui ca varsta mica a copilului tau e ideala pentru a nu-si aminti, pentru a uita. Si pleci.

Lumea in care traiesc

arenacloud — Tue, 13 Jul 2010 14:59:54 +0000

Ma uit in jurul meu si nu-mi vine sa cred ce vad. Poate, prin profesie, mi-am pastrat o doza de infantilism anacronic. Acum doua zile, fumand la ferestra, observ un cuplu, trecand destul de grabit. Pe trotuar, o pisicuta gri, tigrata, foarte delicata, isi facea toaleta, in modul extrem de gratios pe care il poseda toate felinele. Tanara o cheama “Pis-pis” si, cand pisica ( rara reactie de obedienta ) se apropie, tanarul ii arde un picior, cu sete. Forma terenului nu l-a ajutat sa prinda o lovitura in plin. L-am intrebat daca e fericit si a declarat, satisfacut:”Foarte!”

Un alt moment care mi-a “gadilat” nervii: noapte, aproximativ 23:45; cuplu la plimbare romantica; ea are deja in mana un buchet zdravan de trandafiri; el, cu un buchet si mai mare decat al ei, continua sa culeaga flori de pe rondurile aliniate de-a lungul trotuarului. Un flash: peste cinci-sase ani, aceiasi tineri isi incurajeaza copilasii sa culeaga floricelele orasului. De fapt, la ce servesc florile astea? De ce se mai planteaza?

A nimanui

arenacloud — Mon, 12 Jul 2010 17:56:11 +0000

Traiesc intr-o tara care nu mai are nevoie de mine. Ce posibilitati are, in Romania, un profesor in varsta de 57 de ani de reconversie profesionala? Institutiile statului si reprezentantii lor considera educatia ca inutila, de proasta calitate si mancatoare de bani de la buget. Au si investit enorm in resursa umana: au subfinantat-o, au umilit-o, au decredibilizat-o si, in ultima instanta, i-au negat importanta in societate. Calitatea umana a acestor reprezentanti ai statului este jalnica, cultura si bunul lor simt nu exista. Se ofera pe ei insisi ca modele si apoi se lamenteaza ca scolile “scot tampiti pe banda rulanta”.

Nodul

arenacloud — Sat, 19 Jun 2010 14:14:13 +0000

In baraca incinsa de soarele Dobrogei si duhnind a transpiratie nici noaptea nu e liniste: accese de tuse, gemete, sforaituri si horcaieli, fosnetul paielor de pe priciuri cand oamenii se intorc de pe o parte pe alta. Aurel incearca sa adoarma si-si strange masinal pumnii. Nu mai poate, are bataturi atat de groase incat pielea si-a pierdut elasticitatea si palmele stau flexate ca si cum ar tine permanent coada tarnacopului. Se tot condamna pentru prostia de a fi crezut in ei. El chiar a crezut in marxism, a fost convins ca oamenii vor fi egali, vor trai mai bine, vor fi liberi sa se afirme, sa dea tot ce au mai bun pentru ei insisi si pentru tara lor. O fi fost de vina si trauma razboiului, ii anesteziase discernamantul, ratiunea. Ii stia si traise treizeci de ani in lumea care dezlantuise Apocalipsa. Ar fi vrut sa se asigure cumva ca ceea ce infruntase nu se va mai repeta. Scapase, dupa o zi si jumatate de la atac, zacand pe fundul unei transee si facand pe mortul. Nici nu-si mai amintea cum se adunasera vreo sase insi, se strecurasera pe la marginea unui sat, furasera niste zdrente si pornisera inspre apus, convinsi ca, astfel, vor parasi Rusia.

Ajunsese intr-o noapte la Braila, acasa, si-i batuse Angelei in geam. Femeia lui auzise, trasese perdeaua si-si aratase doar ochii, tematoare, si tipase ingrozita la vederea necunoscutului murdar si barbos. Intr-un tarziu ii recunoscuse vocea si ochii, ochii lui de un albastru intens unic, si-i deschisese usa. Se chinuisera mult amandoi sa transforme ceea ce era dezertare in lasare la vatra. Era ranit la mana si facuse ulcer, de la hrana proasta i se miscau toti dintii, fusese plin de paduchi dar era viu.

Din razboi Aurel se intorsese simpatizant al comunistilor. Il impresionase tenacitatea soldatului rus. Cu masura lui ardeleneasca, nu i-ar fi spus niciodata eroism. Simtea ca oamenii aceia luptau pentru un ideal pe care il numeau realitate.

Hello world!

arenacloud — Sat, 19 Jun 2010 13:24:52 +0000

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!